LUPTĂ SAU FUGI: Soluţia care exclude a treia variantă




În momentul în care ne găsim în faţa unei probleme conflictuale suntem programaţi, încă din timpuri străvechi, pentru a alege una dintre aceste două variante: luptă sau fugi. Pe timpul cât se ia una dintre aceste două decizii creierul uman dispune secretarea imediată de adrenalină, iar ritmul cardiac, tonusul muscular şi frecvenţa respiratorie cresc în vederea punerii la dispoziţia corpului a rezervelor de energie necesare comportamentului de supravieţuire.

Organismul este în stare de stres. Un stres pe o perioadă mare de timp poate conduce la vătămarea sau intrarea în colaps a organismului.

Noi, cetăţenii, ne găsim la ora actuală într-o stare de pericol deoarece societatea se îndreaptă cu paşi din ce în ce mai repezi spre o decădere spirituală şi materială accentuată ce duce la probleme grave în societate şi deci implicit duce la probleme, chiar şi de supravieţuire, pentru fiecare individ al ei. Conform comportamentului nostru instinctual de supravieţuire ne aflăm în faţa a două variante: să luptăm sau să fugim.

Care este varianta optimală pentru noi?

Să le luăm pe rând.
Există cetăţeni curajoşi care luptă cu toate forţele lor cu sistemul actual. Această luptă este însă inegală. La prima vedere am putea spune că este o luptă asemănătoare celei dintre tânărul David şi gigantul Goliat, luptă descrisă în Vechiul Testament din Biblie. Dacă însă gândim în profunzime observăm însă că diferenţa dintre David şi Goliat este foarte mică în comparaţie cu diferenţa care există între cetăţeni şi sistem. Sistemul deţine toate pârghiile de putere. El are de partea sa forţa financiară, cea politică, cea mediatică, cea juridică şi forţa executivă formată din zeci de mii de poliţişti şi jandarmi. În faţa acestei puteri extraordinar de mari, cetăţenii par a fi comparabili mai mult cu o furnică decât cu David din poveste.

În concluzie, lupta cetăţenilor împotriva sistemului nu este o luptă asemănătoare celei dintre David şi Goliat ci mai degrabă ea se poate compara cu lupta dintre o furnică şi Goliat.

Există oare şanse ca furnica să câştige în această luptă?

Desigur că există o astfel de şansă. Există şansa teoretică în care Goliat se sperie de furnică, cade la pământ, se loveşte cu capul de o piatră şi moare. Această şansă însă are o probabilitate foarte mică de a se îndeplini. În cazul luptei noastre probabilitatea ca sistemul actual să facă o greşeală atât de mare încât să se autolichideze este egală cu zero deoarece există destui oameni inteligenţi care lucrează pe bani pentru oamenii din sistem.

Desigur că în cazul unei lupte acerbe a cetăţenilor împotriva nedreptăţilor actuale există şi mici victorii care se obţin de obicei numai după ani şi ani de luptă, sacrificii şi suferinţă. Deci multă energie risipită pentru a obţine mici victorii care, în decursul anilor, se pot revizui şi deci se pot pierde.

Asta nu înseamnă deloc că lupta nu ar fi bună. Lupta împotriva sistemului actual pune sub presiune factorii de decizie şi prin aceasta se câştigă timp. Prin lupta cetăţenilor împotriva sistemului, sistemul câştigă însă experienţă pe care o va folosi în viitor căci o lege de natură subtilă ne învaţă următorele: rezistenţa fortifică întotdeauna adversarul. Oamenii sistemului sunt destul de inteligenţi pentru se folosi de experienţa acumulată în luptă şi pentru a găsi noi soluţii cu care să eludeze voinţa poporului. După cum observăm lupta este un lucru pozitiv pentru sistem. De aceea politicienii deschid încontinuu noi câmpuri de luptă pentru a monitoriza reacţiile cetăţenilor şi deci pentru a câştiga experienţa necesară următorului pas de urmat.

În lupta cu sistemul, spre exemplu la proteste, nu pot participa decât cetăţenii cei mai puternici, cei mai curajoşi, cei mai bine informaţi şi cei mai bine motivaţi de către idealurile pe care doresc să le promoveze. De aceea trebuie să avem tot respectul faţă de aceşti cetăţeni care riscă foarte mult şi luptă inclusiv pentru aceia ce nu pot ieşi la proteste. Mai trebuie amintit că această luptă implică de multe ori mijloace financiare din partea cetăţenilor activi, mijloace de care nu toţi cetăţenii dispun.

Deci trebuie să fim realişti. Lupta activă prin proteste este bună însă implică resurse umane, financiare şi timp ceea ce face ca nu toţi cetăţenii să poată lua parte la proteste şi alte astfel de forme de manifestare. O altă problemă ce apare în cadrul acestei lupte este faptul că politicienii nu reacţionează la reacţiile pertinente ale cetăţenilor ceea ce duce la reacţii violente de natură explozivă şi implozivă.

Exemplu de reacţie exploziv-violentă: manifestaţii violente de stradă. Exemplu de reacţie imploziv-violentă: frustrare, probleme psihice, consum de alcool şi chiar încercări de suicid.

A doua variantă ar fi să fugim. Aici fuga este de două feluri. Există fuga în interiorul nostru prin care putem să ignorăm totul ocupându-ne doar cu problemele noastre personale. Mai există fuga din ţară. Ambele variante însă nu rezolvă nimic. Deci această variantă pică de la sine! Fuga înseamnă frică. Rădăcina tuturor fricilor se găseşte în frica de moarte. Cea mai simplă, cea mai eficientă şi cea mai sigură metodă prin care poţi scăpa pentru totdeauna de frica de moarte este Meditaţia Luminii. Această formă de meditaţie este descrisă în cartea:

DUMNEZEU: Conştiinţa infinitului.

În timpul meditaţiei vei conştientiza structura energetică din tine care este de fapt spiritul. În acest moment eşti ştiutorul adevărului, iar adevărul este că trupul nu este altceva decât o haină carnală, iar atunci când te vei despărţi de ea vei fi liber de legile cosmice precum: foamea, setea şi gravitaţia. Moartea, care este de multe ori asociată cu dispariţia totală a persoanei, nu există.

Există oare a treia variantă?

Da! Există şi o a treia variantă. Cunoscând mecanismele sistemului poţi participa în mod eficient la schimbarea din societate prin faptul că poţi să informezi şi ceilalţi cetăţeni, poţi să-i motivezi şi să-i inspiri pentru a se putea introduce democraţia, bunăstarea şi libertatea. Deci schimbarea vine din interiorul tău. Un cetăţean bine informat poate oferi informaţia pe mai departe, poate explica celorlalţi cetăţeni în cuvinte simple mecanismele prin care populaţia este înşelată, poate dezvolta strategii prin care să schimbe încet încet sistemul.

Această metodă de a „lupta”, care este de fapt mai mult o evoluţie decât o luptă fizică, are un mare avantaj. Orice om poate participa la aceste acţiuni ceea ce face ca numărul de cetăţeni activi să crească considerabil.

Creşterea numărului de cetăţeni care se implică are un efect foarte puternic asupra sistemului. Sistemul poate intimida, amenda şi aresta un om sau un grup mic de oameni, el însă nu poate acţiona în acest mod cu milioane de oameni. Rezultatul este faptul că sistemul trebuie să cedeze din ce în ce mai mult până când va veni momentul în care se poate introduce o democraţie adevărată şi nu una mimată ca cea în care trăim.

Acest mod de a „lupta”, dacă doreşti să o denumeşti luptă, nu implică mijloace financiare mari şi nu implică nici riscuri precum cele care se ivesc la proteste în care cetăţenii au de a face cu brutalitatea poliţiştilor şi jandarmilor. În plus, prin faptul că cetăţenii se specializează într-un domeniu şi fabrică produse pe care le oferă în regim de troc, sau prin folosirea mijloacelor neconvenţionale de plată, se produce îmbogăţirea oamenilor şi a comunităţilor într-un ritm foarte rapid. În articolul:
TROC ŞI VALUTE ALTERNATIVE: Metode de îmbogăţire rapidă
am explicat faptul că în regim de troc, sau prin folosirea valutelor alternative, oamenii se îmbogăţesc de opt ori mai repede decât dacă fac schimburi comerciale prin intermediul banilor.

Mihai Eminescu ne-a lăsat moştenire următoarele cuvinte:

Răscoliţi geniul naţional, spiritul propriu şi caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme. Faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţie de idei în care ideea de românesc să fie mai mare decât uman, genial, frumos.

Aceste cuvinte nu trebuie să le uităm niciodată. Eminescu ne îndeamnă să facem o revoluţie de idei, adică să fim creativi. Creativitatea este o caracteristică a omului şi este de fapt infinită. Ea nu are margini. Oamenii creativi atrag în mod magic şi alţi oameni de partea lor.

Pe lângă creativitate ne mai trebuie informaţie. Cu ajutorul unei singure şi corecte informaţii poţi schimba foarte multe lucruri în societate într-un mod simplu şi fără prea mare efort.

Spre exemplu dacă vei înţelege teoria economică de conservare a stocurilor şi regenerare îţi vei da seama că implementarea acesteia în calculele contabile va rezolva toate problemele grave din societatea nostră. Această teorie este explicată pe înţelesul tuturor şi cu păstrarea consistenţei subiectului în cartea tipărită:

MARELE CRASH: Dezastrul care ne va elibera din sclavie.

Legea conservării stocurilor şi a regenerării este descrisă în mod succint şi în articolul:

TEORIA CONSERVĂRII STOCURILOR ŞI A REGENERĂRII: Teorie economică ce rezolvă dintr-un foc toate problemele grave ale societăţii

Mulţi cetăţeni aleg să lupte pentru un partid sau altul în speranţa că vor avea parte de bunăstare şi libertate. Aceasta este o mare greşeală de gândire. Partidele nu vor aduce niciodată libertate şi bunăstare în societate deoarece politicienii fac parte dintr-o clasă aparte şi privilegiată care nu are niciun interes să ofere puterea poporului. Mult mai bine, mai eficient şi elegant este ca toţi cetăţenii să cunoască teoria conservării stocurilor şi a regenerării pentru a se putea implementa în calculaţia contabilă a tuturor firmelor. Această implementare elimină sărăcia şi protejează natura.

Se protestează în permanenţă şi peste tot pentru mărirea salariilor. Mărirea salariilor este însă o măsură iluzorie deoarece se vor mări inclusiv taxele, impozitele şi preţurile ce va face ca puterea de cumpărare să fie, în caz optimal, aceeaşi ca mai înainte sau chiar să scadă. Deci nu ai rezolvat nimic prin mărirea salariilor.

În cazul implementării teoriei conservării şi regenerării forţei de muncă sărăcirea se elimină dintr-un foc. Teoria conservării stocurilor şi regenerării se bazează de fapt pe principiul natural de regenerare a naturii. Spre exemplu apa se evaporă, se adună în nori şi pică pe pământ sub formă de ploaie. Acest ciclu se repetă în mod continuu. În rândurile următoare îţi explic cu ajutorul imaginilor plastice, deci nefolosind explicaţii ştiinţifice şi nici terminologia economică, cum funcţionează această teorie în cazul muncii umane.

Teoria conservării şi regenerării forţei de muncă spune că forţa de muncă, deci angajaţii unei întreprinderi, trebuie conservată şi regenerată. Asta înseamnă că firma trebuie să ofere unui angajat un salariu atât de mare încât ea să poată oferi nu numai o viaţă decentă a angajatului ci să poată finanţa inclusiv viaţa copiilor săi.

Copii sunt viitoarele persoane care îşi vor înlocui părinţi în momentul în care aceştia ies la pensie. Deci pentru ca personalul firmei să fie alcătuit dintr-un număr egal de persoane, deci pentru ca personalul firmei să fie conservat, atunci firma trebuie să plătească un salariu din care angajatul să poată finanţa viaţa sa şi a copiilor săi.

După cum observi implementarea acestei teorii economice în calculaţia firmelor elimină practic sărăcia. Dacă toţi cetăţenii vor cunoaşte acest lucru şi îl vor susţine sărăcia va deveni de domeniul trecutului şi asta doar printr-un efort minimal.