TEORIA CONSERVĂRII STOCURILOR ŞI A REGENERĂRII: Teorie economică ce rezolvă dintr-un foc toate problemele grave ale societăţii




Teoria conservării stocurilor şi a regenerării nu este o teorie aridă ci ea rezultă dintr-o gândire pragmatică şi naturală. Deci, citeşte mai departe cu atenţie deoarece o vei înţelege cu siguranţă. Înţelegerea acestei teorii este de o importanţă foarte mare pentru societate deoarece implementarea consecventă a ei rezolvă toate problemele majore cu care se confruntă societatea noastră. În primul rând este important să ştii care sunt principalii factori de producţie. Principalii factori de producţie sunt:

. maşinile( = roboţi, computere, instalaţii, utilaje, etc.)
. forţa de muncă( = angajaţii = personal)
. materiale( = lemn, cărbune, petrol, gaz, etc.)
. capitalul monetar(banii de care dispune firma respectivă)

Teoria conservării stocurilor şi a regenerării este foarte simplu de înţeles. Aici voi explica această teorie cu ajutorul unor imagini plastice, deci fără a folosi terminologia economică, dar cu păstrarea consistenţei subiectului. Această teorie spune că în cadrul unei firme, factorii de producţie trebuie să se găsească încontinuu în cantitatea necesară( = conservarea stocurilor) şi să se poată regenera. Numai astfel producţia poate continua fără întreruperi şi la capacitatea optimală. Hai să luăm un exemplu!

Presupun că o firmă, pentru a funcţiona are nevoie de 10 computere. În cazul în care firmei îi lipsesc câteva computere performanţa sa va avea de suferit, firma va avea pierderi financiare. Prin urmare firma trebuie să se îngrijească ca stocul de 10 computere să se conserve, adică să rămână întotdeauna la fel.

După cum ştim, însă, computerele, ca de fapt toate maşinile, se uzează moral şi material, deci după un anumit timp ele trebuie reparate sau înlocuite pentru ca firma să poată concura pe mai departe cu celelalte firme. Exprimat pe scurt, firma trebuie să regenereze din când în când stocul de maşini pentru a rămâne performantă pe piaţă.

Reţine:

. firma trebuie să conserve stocul de maşini, adică trebuie să aibă tot timpul la dispoziţie numărul de maşini cu ajutorul cărora să atingă performanţa maximă
. firma trebuie să regenereze din când în când stocul de maşini uzate pentru a rămâne performantă pe piaţă

Deci, este foarte simplu. Teoria conservării stocurilor şi a regenerării spune că o firmă trebuie să-şi conserve stocurile factorilor de producţie(deci stocurile de maşini, personal, materii prime şi capital) şi să le regenereze.

Ei bine! Dacă firmele şi concernele ar implementa această teorie economică în mod consecvent pentru toţi factorii de producţie societatea noastră s-ar transforma dintr-un foc într-una democratică în care s-ar întâmpla patru lucruri:

. se vor dezvolta tehnologiile necesare
. oamenii ar trăi decent, deci sărăcia ar dispare
. natura nu va mai putea fi distrusă
. banii ar circula şi nu ar mai exista crize financiare şi nici economice

Vom vedea mai jos, pe larg, motivul pentru care s-ar petrece aceste lucruri în cazul implementării complete şi consecvente a teoriei conservării stocurilor şi a regenerării. Problema constă în faptul că această teorie este implementată într-un mod foarte exact, dar numai pentru maşini.

Sunt foarte sigur pe faptul că ai observat că într-o lume unde există oameni ce se hrănesc din gunoaie, sau chiar oameni care mor de foame, maşinile precum: computerul, telefoanele mobile, roboţii, autoturismele, imprimantele etc. cunosc o dezvoltare tehnologică extraordinar de mare. În fiecare zi există câte o ştire în care ni se spune că s-a inventat ceva nou, că a apărut un nou tip de computer, un nou tip de telefon mobil etc.

Foarte puţini sunt aceia care cunosc cauza profundă a acestei situaţii. Maşinile se dezvoltă cu viteză foarte mare din cauză că firmele au implementat în cadrul calculaţiei lor contabile teoria conservării stocurilor şi a regenerării maşinilor. Implementarea acestei teorii economice pentru maşini se mai numeşte şi amortizarea maşinilor.

Bun! Să vedem în ce constă amortizarea maşinilor. Acesta este un lucru foarte simplu. Amortizarea maşinilor constă în faptul că firma reduce profitul declarat cu preţul maşinilor. În acest fel firma plăteşte mai puţin impozit. Acest lucru este legal.

Dacă firma plăteşte mai puţin impozit înseamnă că statul finanţează în mod indirect maşinile achiziţionate de firmă.

Bugetul de stat este finanţat de cetăţeni, deci cetăţenii sunt aceia care subvenţionează maşinile achiziţionate de firmă. La prima vedere s-ar crede că este o chestiune incorectă această subvenţionare de către cetăţeni a maşinilor achiziţionate de firme. Lucrurile, însă, nu stau chiar aşa, după cum vom vedea în raţionamentele viitoare.

Din punct de vedere economic este bine ca maşinile să fie amortizate, ceea ce nu este corect este faptul că amortizarea nu este făcută şi pentru ceilalţi factori de producţie şi anume pentru: forţa de muncă, materiale şi bani.

Am văzut că stocul de maşini se conservă şi se regenerează prin amortizare, iar amortizarea explicată într-un mod simplu este extragerea preţului stocului de maşini din profitul declarat al firmei ceea ce duce la micşorarea profitului, deci duce implicit la micşorarea impozitului pe profit. Stocul de maşini aparţine firmei, deci am putea să interpretăm că acesta face parte din avuţia firmei şi nu este nevoie ca preţul său să fie extras din profitul declarat.

El este extras şi acest lucru este legal. Cu toate că acest lucru pare un lucru dezavantajos pentru cetăţeni, în cele din urmă, în cazul în care teoria conservării stocurilor şi a regenerării se aplică şi pentru ceilalţi factori de producţie, toată societatea poate profita de pe urma aceste metode.

În acest moment devine foarte interesantă chestiunea. Să vedem ce înseamnă teoria conservării stocurilor şi regenerării în cazul forţei de muncă, deci în cazul personalului. În cazul angajaţilor această teorie spune că stocul de personal trebuie să fie conservat, adică numărul angajaţilor să nu se micşoreze, şi mai trebuie regenerat, adică atunci când un angajat pleacă un altul să-i poată lua locul.

Implementarea acestei teorii pentru angajaţi are următoarele efecte:

. pentru ca stocul de personal să nu se micşoreze, deci pentru ca fluctuaţia de personal să fie cât mai redusă, angajaţii trebuie să aibă un salariu decent, locuri de muncă cât mai plăcute, să nu existe impozit pe salariu(deoarece nici impozit pe munca depusă de maşini nu există şi impozitarea muncii angajatului este de fapt o descurajare a angajatului de a munci), iar angajatul să fie subvenţionat de către stat în procentul în care maşinile sunt subvenţionate.

. pentru ca stocul de personal să poată fi regenerat, firma trebuie să plătească nu numai munca angajatului, ci să finanţeze inclusiv familia sa, deci să finanţeze copiii deoarece aceştia sunt cei care vor lua locul părinţilor în momentul pensionării acestora. Numai aşa se poate regenera stocul de personal. Aici este foarte interesant de văzut faptul că pe logica teoriei conservării stocurilor şi a regenerării ajungem la Venitul de Bază Necondiţionat(VBN).

În concluzie urmând logica acestei teorii firmele trebuie să plătescă cetăţenilor VBN. Acest VBN decurge în mod natural din mai multe tipuri de logică. În logica teoriei conservării stocurilor şi a regenerării VBN se plăteşte de către firmele din ţara unde activează acestea. Varianta VBN în care acest venit se plăteşte de către firme este prezentată în cartea digitală:

DEMOCRAŢIA: Revoluţie în sistem

Dacă abordăm alte tipuri de logică, VBN se poate plăti însă şi de către stat.

Mai multe informaţii despre VBN poţi să citeşti în cartea:

VENITUL DE BAZĂ: Drept fundamental al omului.

Să urmăm explicarea teoriei conservării stocurilor şi a regenerării pentru materiale. Implementarea acestei teorii în calculaţia contabilă a costurilor şi a profiturilor firmei are ca urmare protejarea automată a naturii. Pentru a înţelege mai bine cum funcţionează această teorie economică în cazul materialelor luăm ca exemplu o fabrică de cherestea. Această fabrică are nevoie de lemn pentru a funcţiona, deci trebuie să taie copaci.

Pentru a implementa teoria conservării stocurilor şi a regenerării această fabrică trebuie să înceapă în primul rând să cumpere teren şi să planteze copaci. Presupun că fabrica are nevoie de un stoc de 100 de copaci pe an pentru a putea funcţiona. Pentru acest lucru, ea se poate organiza în modul următor: plantează 200 de copaci, aşteaptă până când sunt buni de recoltat, recoltează 100 de copaci pentru următorul an de producţie, plantează din nou 100 de copaci pe locul unde a recoltat, iar în perioada următoare recoltează cei 100 de copaci rămaşi de la prima plantare, după care se reia ciclul. Precizez că aici am redus la minimul problematica plantării şi a recoltării copacilor pentru a înţelege mai uşor mecanismul teoriei economice de conservare a stocurilor şi a regenerării.

În acest mod, fabrica îşi conservă stocul de 100 de copaci şi poate regenera încontinuu acest stoc. După cum observăm, fabrica nu are voie să doboare mai mulţi copaci decât plantează. Bineînţeles că tăierea copacilor mai are o condiţie şi anume aceea că defrişarea nu trebuie să conducă la probleme ecologice precum, spre exemplu, deşertizarea ţinutului în care se recoltează. După cum observăm implementarea teoriei stocurilor şi a regenerării în calculaţia contabilă a costurilor şi profiturilor firmei protejează în mod foarte eficient natura. Şi cu asta am ajuns la ultimul punct şi anume la implementarea teoriei conservării stocurilor şi a regenerării în cazul capitalului monetar. Pentru ca stocul de bani din circuitul economic să rămână constant, deci pentru ca banii să nu se acumuleze în bazinele financiare ale oligarhilor şi deci să se producă crize financiare prin faptul că sunt puţini bani în circulaţie, dobânda trebuie eliminată şi în locul ei se va pune o taxă de parcare a banilor.

Cei care acumulează mulţi bani vor trebui să plătească o taxă mai mare. În acest fel, acumularea masivă de bani se descurajează. Poţi să eviţi această taxă dacă laşi bani să circule sau dacă îi depui la bancă. În acest fel se evită crizele financiare, schimburile de mărfuri se fac mai rapid, economia funcţionează foarte bine şi oamenii se îmbogăţesc foarte repede. Chiar dacă va exista o taxă de parcare a banilor vor exista totuşi oameni care nu vor introduce banii în circulaţie. În concluzie, din această cauză, dar şi din alte cauze, vor lipsi ceva bani din circuitul economic. Pentru regenerarea stocului de bani din circuitul economic va trebui să avem o instituţie care creează bani în folos public în funcţie de PIB.

După cum vezi logica teoriei conservării stocurilor şi a regenerării aplicată în cazul banilor duce în mod inevitabil la bani cursivi, adică la bani fără dobândă şi cu taxă de circulaţie.

Rezultă în mod foarte clar pentru oricine că implementarea teoriei conservării stocurilor şi a regenerării în mod consecvent pentru toţi factorii de producţie duce în mod automat la dezvoltarea tehnologiilor, la salarii decente şi VBN pentru toţi cetăţenii, la protejarea naturii şi la o economie funcţională şi sustenabilă unde banii circulă. Implementarea acestei teorii necesită un efort minimal, în schimb ea are un potenţial pozitiv imens asupra vieţii societăţii în care trăim.

Practic, ea transformă societatea actuală într-una democratică. Se poate face o lege prin care toate firmele ce acţionează în ţara noastră să fie obligate să implementeze teoria conservării stocurilor şi a regenerării asupra tuturor factorilor de producţie. Acest lucru ar trebui să-l cunoască toţi cetăţenii şi să-l susţină deoarece ar schimba în bine, cu un efort minimal, întreaga societate.

Mai multe informaţii despre teoria conservării stocurilor şi a regenerării poţi afla din cartea tipărită:

MARELE CRASH: Dezastrul care ne va elibera din sclavie.