LEGEA META A MORALITĂȚII: Nu fura !!!




Legile morale aparțin legilor divine. Ele se găsesc în conștiința fiecărui om. În fapt, conștiința este știința comună tuturor oamenilor care ne învață despre ce este bine și ce este rău, ea ne învață despre ce este moral și ce este imoral. Deoarece legile morale se află incorporate în conștiința fiecărui om, orice om își dă imediat seama în mod intuitiv sau conștient că acestea sunt 100% corecte. Pentru a înțelege legile morale trebuie mai întâi să înțelegem ce este moralitatea.

Noțiunea de moralitate este echivalentă cu latinescul „moralitas” care înseamnă: manieră, deprindere, obicei, caracter, comportament adecvat, comportament corespunzător. Moralitatea oferă știința prin care omul își dă seama de diferența între intențiile, deciziile și acțiunile ce sunt adecvate și cele care nu sunt adecvate. Exprimat cu alte cuvinte, moralitatea este știința care oferă ființei umane discernământ conștient pentru ca ea să poată face distincție între corect și incorect, între bun și rău, între moral și imoral. Moralitatea nu este relativă ci absolută. Mulți oameni susțin faptul că legile morale ar fi relative și deci ele ar depinde de caracteristicile unei persoane, spre exemplu ele ar depinde de cultura, religia și filozofia persoanei respective. Acest lucru nu este adevărat. Moralitatea nu depinde de caracteristicile persoanelor deoarece ea este absolută și deci este valabilă pentru toate ființele umane.

Ea este înscrisă în mod energetic în sufletul și în spiritul nostru. Mai mult decât atât, ea se află incorporată și în trupul nostru astfel încât ea se poate dovedi în mod științific. În decursul acestui articol voi aduce dovezi științifice cu privire la faptul că moralitatea este incorporată în trupul nostru. De aceea, moralitatea exprimată în cuvinte o putem recunoaște ca fiind perfect corectă și adevărată. Moralitatea este știința care reglementează comportamentul uman de așa natură încât omul să poată avansa atât material cât și spiritual. Numai dacă oamenii sunt morali pot avansa material și spiritual. În momentul în care în societate imoralitatea este primordială oamenii își pierd libertatea și se produce o decădere materială și spirituală a societății. Moralitatea este strâns legată de libertate. Cu cât moralitatea crește în societate cu atât libertatea din acea societate crește. Cu cât moralitatea descrește în societate cu atât libertatea din acea societate descrește.

Se poate spune că moralitatea și libertatea se află într-o relație direct proporțională una față de cealaltă. Această relație direct proporțională este atât de exactă încât se poate exprima în mod matematic în următorul fel: m = f x l, unde m este moralitatea, f este factorul de proporționalitate dintre moralitate și libertate, iar l este libertatea. Factorul de proporționalitate dintre moralitate și libertate nu se poate calcula deoarece moralitatea și libertatea sunt energii subtile a căror cantitate nu se poate măsura. Relația de proporționalitate directă dintre moralitate și libertate se poate însă demonstra într-un mod foarte simplu și concret.

Spre exemplu într-o societate unde imoralitatea a cuprins întreaga societate libertatea scade în mod dramatic deoarece într-o societate imorală vor trebui implementate din ce în ce mai multe sisteme și instituții de control ceea ce duce la scăderea gradului de libertate al populației, căci creșterea controlului înseamnă în fapt descreșterea gradului de libertate. Să luăm un exemplu mai concret!

Să luăm un exemplu din domeniul transporturilor pentru călători. Pentru a putea călători cu trenul, cu autobuzul, cu tramvaiul, cu metroul sau cu un alt mijloc de transport public trebuie să cumperi un bilet. Datorită faptului că unii oameni nu își cumpără bilet trebuie instaurat un sistem de control. În consecință, serviciul public de transport angajează controlori pentru a fi sigur că toți oamenii care se folosesc de serviciul său își cumpără bilet corespunzător. Controlorii, însă, în momentul în care găsesc persoane fără bilet se pot mulțumi cu o mică șpagă pentru a nu amenda persoana respectivă. În consecință, este nevoie de un supracontrol care să controleze controlorii pentru a se evita asfel coruperea controlorilor.

Cei de la serviciul de supracontrol, însă, pot și ei să admită din când în când o șpagă mai mare de la controlori pentru a închide ochii la abuzurile acestora. În concluzie, mai trebuie instaurat o instituție care să controleze supercontrolorii, probabil de aceasta se va ocupa Ministerul Transporturilor. Există însă posibilitatea ca cei de la Ministerul Transporturilor să poată să fie și ei corupți. În concluzie, ne trebuiesc servicii secrete, judecători, procurori, poliție, jandarmerie și multe alte instituții de acest fel. Pentru a dovedi faptele reprobabile a celor în cauză ne mai trebuie tot felul de echipamente: aparate de fotografiat, camere de luat vederi, etc. În plus, mai există și multe alte costuri legate de funcționarea acestor armate de controlori.

În acest fel biletele de transport se scumpesc deoarece în prețul lor sunt incluse inclusiv salariile controlorilor și a supracontrolorilor. Taxele și impozitele se măresc deoarece trebuie plătiți cei de Ministerul Transporturilor, cei de la serviciile secrete, judecătorii, procurorii, polițiștii, jandarmii, toți ceilalți care participă la acțiunile de demascare a corupților. Trebuie să mai plătim inclusiv echipamentele acestora, dar și multe alte costurile care decurg din aceste activități. Asta înseamnă că noi trebuie să muncim mai mult pentru a putea achita costurile mai mari datorate acestui personal și ale echipamentelor necesare acestuia. Deci se ajunge la pierderea libertății deoarece puteam să muncim mai puțin sau eventual să câștigăm mai mult dacă nu era nebunia cu controlul care a apărut datorită faptului că societatea este imorală și trebuie să fie controlată și paracontrolată.

Pentru a înțelege mai bine relația direct proporțională dintre moralitate și libertate este bine să analizăm și ce se poate întâmpla într-o societate morală. O societate perfect morală poate exista doar într-o societate a abundenței și a gratuității. Pentru a explica de ce numai într-o societate a abundenței și a gratuității există moralitate trebuie să-ți destăinui cauza profundă a imoralității din societatea noastră.

Societatea noastră nu este imorală datorită faptului că natura intrinsecă a oamenilor ar fi imorală, așa cum propovăduiesc unii oameni vicleni sau ignoranți. Societatea noastră este imorală deoarece există o cauză concretă a acestei imoralități. Cauza cea mai profundă a imoralității din societatea noastră este faptul că oamenii doresc o contravaloare pe produsele obținute în mod gratuit ce ni le oferă în dar Pământul și Soarele. Pământul ne oferă bogățiile solului și ale subsolului în mod gratuit, iar Soarele ne oferă lumină și căldură gratuit. Nici Pământul și nici Soarele nu ne cer o contravaloare pentru ceea ce ne oferă, deci totul este gratuit. În momentul în care bogățiile obținute din Pământ, de pe Pământ sau de la Soare se oferă pe o contravaloare, se produce o fraudă. Pentru a nu se da în vileag această fraudă s-a creat o „știință” economică plină de minciuni. Toate elementele fundamentale ale acestei așa-numite științe precum bani, preț, profit, datorie, salariu, dobândă, etc. sunt bazate pe mincini. Economia funcționează pe bază de minciuni și fraudă. Aceasta este cauza profundă pentru care societatea noastră este cuprisă de ciuma imoralității.

În momentul în care toate produsele și serviciile sunt gratuite societatea devine morală. Să vedem ce se întâmplă într-o astfel de societate în cazul serviciilor de transport în comun. Într-o societate a abundenței și a gratuității serviciile de transport public vor fi gratuite pentru toți. În consecință nu este nevoie să-ți cumperi bilet pentru a putea călători. Dacă nu este nevoie să-ți cumperi bilet, nu este nevoie nici de controlori, nici de supracotrolori, nici de atâția oameni la minister, la serviciile secrete, la judecătorie, la procuratură, la poliție, la jandarmerie și la toate celelalte instituții care se ocupau cu demascarea corupților. Nu mai este nevoie nici de echipamente și nici de mijloacele de producție necesare acestor activități. Oamenii care înainte se ocupau cu corupții vor putea acum să presteze activități productive și folositoare.

Oamenii nu mai trebuie să muncească și pentru a întreține o armată întreagă de controlori, nu mai trebuie să muncească pentru a realiza sau a plăti echipamentele costisitoare ale acestora și alte costuri ce decurg din activitatea acestora. În aceste condiții libertatea crește deoarece toți oamenii vor deveni mobili, iar munca ce trebuia depusă pentru control se va depune acum în folosul întregii societăți. Deoarece în această societate a abundenței și a gratuității munca care se depunea pentru a întreține armatele de controlori și a echipamentelor lor nu mai este necesară, iar armatele de controlori vor putea depune o muncă în folosul societății, bunăstarea în societate crește. În consecință, creșterea gradului de moralitate în societate duce atât la creșterea libertății individuale cât și la creșterea bunăstării din societate.

Există foarte multe fapte imorale care pot fi săvârșite și deci există și multe reguli care vor să pună în evidență aceste fapte în speranța că ele nu vor mai fi săvârșite și deci pentru ca gradul de moralitate în societate să crească. Există atât de multe reguli încât omul de rând poate presupune oricând că el a săvârșit o faptă imorală deoarece nu știa că această faptă este imorală. În acest articol voi simplifica în mod drastic toate regulile morale în așa fel încât nimeni să nu mai poată spună că el nu știe care faptă este morală sau imorală. Toate regulile morale se pot reduce la două cuvinte: „Nu fura !!!”. Furtul este sustragerea de la cineva a ceva ce nu îți aparține. Această regulă morală se poate intitula ca fiind legea meta a moralității deoarece ea include toate celelalte reguli morale. Sunt conștient de faptul că în acest moment vor fi mulți oameni care nu vor fi întru totul de acord cu acest lucru și se vor îndoi de faptul că această regulă include toate celelalte reguli morale. De aceea vor exemplifica și voi explica această lege meta a moralității cu ajutorul regulilor morale definite în lucrările din prezent. Aceste reguli morale spun:

. să nu rănești corpul fizic a unei persoane

Prin rănirea corpului fizic al unei persoane se fură în fapt sănătatea acelei persoane. După cum observi rănirea corpului unei persoane este în fapt un furt. Persoana care rănește corpul fizic al unei alte persoane ia ceva ce nu îi aparține deoarece sănătatea personei rănite nu aparține persoanei care a rănit.

. să nu ucizi

În acest caz ucigașul ia viața persoanei ucise de el. În consecință ucigașul fură ceva ce nu îi aparține și anume el fură viața persoanei ucise.

. să nu săvârșești viol

A viola pe cineva înseamnă a executa un act sexual cu o persoană împotriva voinței acelei persoane. În acest caz violatorul fură dreptul unei persoane de a decide dacă dorește sau nu să întrețină relații sexuale cu el.

. să nu furi

În acest caz lucrurile sunt clare pentru orice om. Hoțul, deci cel care fură, își însușește ceva ce nu este al lui.

. să nu sechestrezi pe cineva

Sechestrarea unei persoane înseamnă pierderea libertății acelei persoane. În consecință, cine sechestrează o persoană fură libertatea persoanei sechestrate.

. să nu constrângi pe cineva

Să nu constrângi pe cineva înseamnă să nu siluiești pe cineva. Siluirea cuiva se face pentru ca persoana siluită să acționeze în modul dorit de cel ce o siluiește. În acest caz, cel ce siluiește o persoană fură dreptul persoanei siluite de a lua o decizie în mod liber.

. să nu minți

Mincinosul fură dreptul persoanei mințite de a afla adevărul astfel încât această persoană să se poată comporta în mod adecvat. Mințirea unei persoane poate duce la pierderea unor lucruri materiale pentru persoana mințită, poate duce la suferință și chiar la moartea persoanei respective.

. să nu denigrezi, să nu defăimezi

Denigrarea sau defăimarea unei persoane înseamnă răspândirea de zvonuri false în legătură cu persoana defăimată. În acest caz denigratorul fură dreptul persoanei denigrate la imaginea corectă pe care ea o are în societate.

. să nu jignești

Jignirea este un atac psihic la o persoană. În consecință, jignirea este furtul sănătății psihice a unei persone deoarece persoana jignită va suferi de pe urma ofensei aduse. Se mai poate spune că cel care jignește fură dreptul persoanei ofensate de a fi liberă de suferință psihică.

. să nu ai sentimente negative și anume: de ură, de invidie etc.

Oamenii care au sentimente negative și anume: de ură, de invidie, etc. se transformă în vampiri energetici ce sug energia pozitivă din ceilalți oameni. În consecință acești vampiri energetici fură energia binefăcătoare din societate.

Aceste exemple pot bineînțeles continua. După cum observi regula cea mai simplă a moralității care include toate celelalte reguli este întotdeauna: „Nu fura !!!”. În legătură cu moralitatea se mai poate aminti regula de aur a moralității sau regula etică a reciprocității care se poate enunța în două moduri: prin afirmație și prin negație.

Regula de aur a moralității exprimată prin afirmație sună așa:

. Tratează pe ceilalți așa cum ți-ar place ție să fii tratat de altcineva.

Regula de aur a moralității exprimată prin negație sună așa:

. Să nu tratezi pe cineva așa cum ție nu ți-ar place să fi tratat.

Noi, românii, avem următorul proverb care exprimă regula de aur a moralității exprimată prin negație:

„Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face !!!”

Imoralitatea este opusul moralității. În consecință tot cea ce nu este moral, este imoral. Amoralitatea este neștiința, indiferența sau lipsa de credință în moralitate.

După cum am spus mai sus moralitatea este înscrisă în mod energetic în sufletul și în spiritul nostru. Mai mult decât atât ea se află incorporată și în trupul nostru astfel încât ea se poate dovedi în mod științific. Astfel, există dovezi științifice ce afirmă că luarea deciziilor de ordin moral coincide cu activarea cortexului prefrontal ventromedial, iar reacțiile intuitive specifice situațiilor cu conținut moral activează arealul ce cuprinde joncțiunea temporo-parietală din creier. În concluzie moralitatea este incorporată inclusiv în creierul nostru și acesta este motivul pentru care moralitatea exprimată în cuvinte o putem recunoaște ca fiind perfect corectă și adevărată.

În imaginea de mai jos poți vedea cortexul prefrontal ventromedial:




În imaginea de mai jos poți vedea arealul ce cuprinde joncțiunea temporo-parietală:




În speranța că societatea noastră va deveni mai morală !!!

Cu stimă,
Mihail Homerillum