ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI: Aurul și cartofii




Articolul meu „AURUL: Metal fără valoare intrinsecă” a stârnit ceva vâlvă în internet. Am primit din partea cititorilor mei multe aprecieri la acest articol și pe această cale țin să le mulțumesc. Au existat însă și comentarii negativ-agresive referitor la acest articol. După părerea mea aceste comentarii pot veni din partea celor care au investit în aur sau a celor care fac tranzacții cu acest metal și deci obțin averi prin înșelarea oamenilor.

Repet: aurul nu are nicio valoare intrinsecă în societatea noastră. Sunt multe de spus referitor la acele comentarii. În acest articol doresc să clarific numai un singur comentariu, dar sper că voi avea timp să explic pe larg și celelalte comentarii deoarece explicarea lor duce la conotații foarte interesante.

Comentariul respectiv a fost unul obraznic și spicuit cu elemente injurioase. Am „curățat” comentariul respectiv și îl prezint într-o formă civilizată păstrând esența sa. Pe cel care a scris acest comentariu îl voi numi în acest articol persoana X. Deci, persoana X scrie următoarele:

Tu spui că aurul nu are valoare. Păi, dacă aurul nu are valoare înseamnă că, spre exemplu, cartofii sunt mai valoroși decât aurul. În consecință, să presupui că aurul nu ar avea valoare este o mare aberație.

Persoana X nu a citit articolele mele cu atenție. Dacă le-ar fi citit și-ar fi dat seama că produsele au valori de tipuri diferite. Cartofii, spre exemplu, au o valoare în cadrul alimentației. Această valoare a cartofilor o putem denumi „valoare vitală” sau „valoare nutrițională”. Aurul nu are valoare vitală sau valoare nutrițională, deoarece nu poți mânca aur pentru a-ți potoli foamea. În consecință, tipul de valoare al cartofilor este diferit de tipul de valoare al aurului. Persoana X pleacă de la presupunerea greșită că valoarea aurului și valoarea cartofilor ar fi de același tip și deci ele s-ar putea compara.

Reține: poți compara numai valori de tipuri identice. Valori de tipuri diferite nu le poți compara.

Teorema numerabilității din matematică spune foarte clar: poți compara sau aduna numai valori de tipuri identice. Altfel exprimat: valorile de tip diferit nu se pot compara și nici nu se pot aduna.

A compara valoarea aurului cu valoarea cartofilor este precum ai compara lungimea cu greutatea. O afirmație echivalentă cu logica persoanei X, referitoare la compararea a două valori de tipuri diferite ar fi următoarea:

Dacă un gram este ușor, înseamnă că lungimea de un metru este mai grea decât un gram.

Acum sunt convins că îți dai seama de aberația afirmației făcută de persoana X. Afirmația persoanei X este extrem de periculoasă deoarece pare logică pentru oamenii ce nu cunosc faptul că prețul și valoarea sunt două lucruri diferite, iar valorile mărfurilor sunt valori de diferite tipuri și deci nu se pot compara și nici aduna.

Prețul nu este valoarea mărfii, așa cum susțin cărțile de economie, deoarece valoarea mărfii nu se poate măsura, iar prețul este numai un indicator de deficit de marfă. Valoarea mărfii nu se poate măsura deoarece nu există niciun instrument de măsurare a acestei valori. Prețul indică deficitul de marfă. Deficitul de marfă este diferența dintre cerere și ofertă. Altfel spus, cererea minus oferta este egală cu deficitul de marfă. Cu cât deficitul de marfă este mai mare, cu atât prețul este mai mare. Cu cât deficitul de marfă este mai mic, cu atât prețul este mai mic.

De multe ori prețul și valoarea sunt chiar elemente contradictorii. Îți ofer un exemplu. Aerul este un element foarte valoros. Dacă aerul ar dispărea de pe Pământ, în câteva minute vor dispărea toți oamenii de pe această planetă. În consecință, aerul are o valoare egală cu valoarea vieții tuturor oamenilor de pe Pământ, ceea ce este o valoarea extrem de mare pentru oameni. Cu toate că aerul are o valoare atât de mare, el este gratuit, deci prețul lui este zero. Observi aici foarte bine că valoarea și prețul sunt, în acest caz, două elemente contradictorii. În acest caz, valoarea este foarte mare, în timp ce prețul este zero.

Persoana X face o confuzie majoră care duce la o gravă greșeală de gândire, de vorbire și de comportament. Ea confundă prețul cu valoarea și crede că dacă prețurile se pot compara între ele, atunci desigur că și valorile produselor s-ar putea compara între ele. Prețurile se pot compara între ele datorită faptului că ele sunt valori de tipuri identice. Toate prețurile exprimă același lucru, deci ele exprimă același tip de valoare. Prețurile exprimă mărimea deficitului de marfă. Deoarece prețurile exprimă același tip de valoare, ele se pot compara sau aduna.

Valorile mărfurilor sunt valori de tipuri diferite și nu se pot compara și nici nu se pot aduna.

Personele care au investit în aur și cele care fac tranzacții cu aur, câștigând în acest fel bani, sunt supărate pe articolul meu „AURUL: Metal fără valoare intrinsecă” și mi s-a sugerat chiar să îl șterg. Dacă aurul ar avea valoare și ținând cont că aurul nu ruginește, deci el nu se degradează în timp, aceste persoane nu ar avea de ce să fie supărate pe articolul meu deoarece valoarea aurului, valoare presupusă de aceste persoane, ar rămâne constantă în timp. În consecință, articolul meu nu ar avea nicio influență asupra valorii aurului și deci ei nu ar pierde absolut nimic prin faptul că eu am scris acel articol în care spun că aurul nu are valoare intrinsecă.

Aurul, însă, nu are valoare intrinsecă, ci are preț. Aurul are preț deoarece oamenii trăiesc cu impresia că el ar avea valoare și cumpără aur. Dacă oamenii cumpără aur, atunci cererea de aur crește, deci deficitul de aur crește și deci prețul aurului crește. Atunci când oamenii își vor da seama că aurul nu are valoare intrinsecă, ei nu vor mai cumpăra aur, deci cererea de aur de pe piață se va diminua, deci deficitul de aur de pe piață va scade, deci prețul aurului va scade. În momentul în care oamenii nu mai cumpără aur, prețul aurului va fi zero lei și zero bani. Supărarea persoanelor care au investit în aur și a celor ce fac tranzacții cu aur este încă un indiciu al faptului că aurul nu are valoare. Dacă aurul ar fi avut valoare, nimeni nu ar trebui să fie supărat pe articolul meu.

Acești oamenii au aruncat cu „pietre” în mine. Aș fi putut să le răspund și eu cu aceeași monedă. Aș fi putut, deci, să arunc și eu cu „pietre” în ei sub formă de injurii, așa cum au făcut ei cu mine. Eu, însă, am luat acele „pietre” și am construit ceva. În acest fel a rezultat acest articol care sper că ajută și mai mult la înțelegerea mai aprofundată a faptului că aurul nu are nicio valoare intrinsecă! În consecință mulțumesc tuturor cititorilor și comentatorilor, deci mulțumesc inclusiv acelor persoane care au exprimat critici, deoarece m-au ajutat să înțeleg și alte aspecte foarte interesante.

Cu respect și stimă pentru toți oamenii care susțin adevărul!
Mihail Homerillum